Reglementările fiscale in ceea ce priveste facturarea se modifică substanţial de la 1 ianuarie 2013

Prin modificările şi completările prevăzute de O.G. nr. 15/2012 (publicată în Monitorul oficial nr. 621 din 29 august a.c.) asupra Codului fiscal, reglementările privind facturarea urmează să fie modificate integral.

În noua formă, care va intra în vigoare de la începutul anului viitor, dispoziţiile articolului 155 din Codul fiscal aduc elemente de noutate, prin aceea că:

– sunt definite facturile ca fiind documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc condiţiile stabilite în articolul menţionat;
– este asimilat cu factura orice document sau mesaj care modifică şi care se referă în mod specific şi fără ambiguităţi la factura iniţială;
– este definită factura electronică.

Regulile de facturare, introduse prin O.G. nr. 15/2012 prevăd obligaţiile de facturare, în funcţie de locul livrării.

 

Cazuri care obligă la emiterea facturii.
Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situaţii:

a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o, în condiţiile art. 132 alin. (2) şi (3);
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. a)-c);
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate la lit. a) şi b).

 

Cazuri cand nu se emite factura.

Pe cale de excepţie, persoana impozabilă nu are obligaţia emiterii de facturi pentru operaţiunile scutite fără drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) şi (2), respectiv “Scutirile pentru operaţiuni din interiorul ţării”.

Sursa: legestart.ro

CBCIRSM
Romania SanMarino
Stiinte Juridice
Stiinte juridice
Avocat Anghel
Avocat Anghel
Fundatia Folk Art
Fundatia Folk Art